Câteva cazuri de femei care au renunţat la avort

   Isabella avea o relaţie stabilă cu prietenul ei şi amândoi locuiau la părinţii ei într-o mică dependinţă pe care au renovat-o. Relaţia cu părinţii era tensionată, iar când a rămas însărcinată, au împins-o să facă avort, cu toate că îşi dorea copilul. Iată chiar cuvintele ei, dintr-o scrisoare pe care ne-a adresat-o:

   "Cred în minuni! Dumnezeu mi-a ascultat rugăciunile! Înainte de a rămâne gravidă, îmi doream o fetiţă care să semene în detaliu cu mine şi cu soţul meu. Să aibă părul creţ ca al meu, blond închis, ochişori veseli ca ai lui Mihai, să fie plină de viaţă şi să poarte numele Melisa (care în limba greacă înseamnă albinuţă).

   Minunea este chiar aici, lângă mine! E exact aşa cum mi-am dorit-o! Mai mult decât atât: La fiecare 10 minute îmi spune "Mama, te iubesc mult de tot!"

   Dar dorinţa mea nu s-a împlinit atât de uşor. Când eram însărcinată, părinţii m-au împins să fac avort. Chiar şi prietenul meu voia să mă convingă de acest lucru văzând cât de mult sufăr din partea lor. O cunoştinţă, văzând situaţia în care mă aflam, mi-a dat numărul de telefon al d-nei dr. Cristina Valea, asigurându-mă că totul va fi bine. Astfel am ajuns la Pro Vita Medica, unde am primit ceea ce îmi lipsea: înţelegere, susţinere, dragoste şi ajutor. Între timp m-am căsătorit cu prietenul meu şi suntem o familie fericită. La fiecare revedere cu voi, îmi daţi aerul curat, mult dorit de care am atâta nevoie. Nu regret nici o clipă că am ales să merg înainte, dimpotrivă sunt cea mai norocoasă.

   Vă iubesc din toată inima!"


înapoi - următoarea poveste